Carte: Lobotomia este inutila – Prezent NR: 19 Joi, 08 Iunie 2006
Mihai Iovanel
Am terminat de saisprezece ani cu comunismul. Chiar asa? La revolutie eram intr-a cincea si deja era prea tirziu pentru ca una bucata creier pe care o am in dotare sa mai poata face pe niznaiul. O lobotomie ar fi putut rezolva problema, dar n-a fost sa fie.
Am avut totusi noroc. Altii aveau mai multi ani, mult mai multi, si virusul vietii in comunism se prasise ca iepurii in creierele lor. Ghinion: dar ce puteau face? Sa priveasca incruntati spre trecut? Era nasol. Sa traiasca in prezent? Si asta era nasol. Sa traiasca in viitor? Ce a aia? Care viitor? Din pacate, la noi a fost aleasa solutia cea proasta. Despartirea de comunism s-a facut in România prin vorbe; dar singurul lucru de care vorbele acestea au fost in stare sa se desparta a fost o caricatura. Despartirea a fost falsa, iluzorie. De fapt problema e prost pusa. De fapt, tot ce vreau sa va spun e ca am citit o carte care m-a entuziasmat, pentru ca ofera un raspuns. E scrisa de un tip nascut in 1971, in Odessa, adica in marele imperiu URSS, si care din 1990 traieste in România. Ce spune in esenta Vasile Ernu? Doua lucruri extrem de simple, dar in acelasi timp greu de asumat: (i)„lumea in care am trait nu a fost nici atit de rea si nici atit de buna pe cit cred unii sau altii. La aceasta lume din care am iesit nu ar trebui sa ne raportam cu ura, dispret, dragoste sau ignoranta, ci trebuie doar sa incercam sa o intelegem si sa ne-o asumam” (ii)„Intre lumea din care am iesit si lumea in care am intrat nu exista o deosebire fundamentala, ci doar una de nuante, de ambalaj. Daca lumea in care am trait era axata pe represiune politica, lumea in care am intrat e bazata pe represiune economica. Sint doua fete ale aceleias i monede. Ambele sint for de represiune si de control. Ambele ne controleaza si ne subordoneaza; incearca sa ne transforme in sclavi si masini care raspund unor comenzi prestabilite. Ambele spala creiere la fel de perfid si ne alieneaza la fel de eficient.” Pina sa ajunga la aceste concluzii (care multora le vor parea scandaloase), Vasile Ernu isi reviziteaza viata de ex-cetatean sovietic (atentie! nu de român). Cum? Cu ironie si, in acelasi timp, cu tandrete. Vasile Ernu inventariaza aproape toate lucrurile marunte sau mari, obiectele, ticurile, decorurile, personajele si rutinele printre care a trait. Si nu lasa nimic in urma (decit la modul distantei ironice), pentru ca toate acestea fac parte din el. A fost nasol? OK, si ce daca? Viata e viata, oricum si oriunde ai trai-o, indiferent de ideologia la moda, spune printre rinduri Ernu. E inutil sa te desparti in vreun fel de ea, pentru ca alta nu vei primi. Tot ce am facut a fost sa schimba m trenul pe un altul; dar ce rost are sa fluturam batistele? Vehicolul (care nu e lumea in care traim, ci viata pe care o traim) a ramas acelasi, chiar daca bancile care inainte erau de lemn sint acum capitonate, iar aerul pare oarecum mai parfumat.
8 June, 2006 in: Cronici
Comments Off on Carte: Lobotomia este inutila – Prezent NR: 19 Joi, 08 Iunie 2006