KRIM
O saptamina de Crimeea. M-am urcat in masina si am coborit la Gurzuf, linga Ialta. Cam 2200 km dus-intors. Muntele se varsa in mare. Plaje cu petris. Nu-ti vine sa crezi ca e Marea Neagra.
Am revenit aici dupa o pauza de 22 de ani. Auuuu…
Cocotat sus pe Ai Petri (la 1300 m deasupa orajului Ialta)
M-am cazat in Gurzuf, chiar la intrarea in Artek (fosta tabara de pioneri, visul copilului sovietic). Acum totul e privatizat. deci am ajuns sa vad faimosul “lagar” cu o intirziere de 25-27 de ani.
Tot Ai Petri.
Faimosul “Cuibul rindunicii” de la Gaspra, devenit un simbol al Crimeii.
Biroul lui Cehov de la casa lui de vacanta din Gurzuf.
si am zis ca nu fac poze… ajunge. voi scrie ceva mai pe indelete. Calatoria asta este o experienta care merita povestita.
Bessarabian Klezmer – IV (Mishka Ziganoff – Bessarabia Doina & Abe Schwartz – Bessarabia Hangi)
Continuam. 2 piese rare si foarte vechi
Mishka Ziganoff – Bessarabia Doina
Mishka Ziganoff este un mit cu o poveste destul de complicata. S-a nascut la Odessa (1889) si a murit in Manhattan (1967).
Abe Schwartz & his Orchestra – Bessarabia Hangi
Abe Schwartz (1881-1963) este un alt clasic al genului nascut in mahalalele Bucurestiului.
Bessarabian Klezmer – III (Basarabye – Itzhak Perlman & Brave Old World.)
Asa… sa continuam. Iata o piesa deosebita: Basarabye (de Moyshe Pinchevski si Bella Gottesman).
Ce e foarte important… e interpretata de Itzhak Perlman, un virtuoz al sec.20. El cinta alaturi de Brave Old World.
Bessarabian Klezmer – II (The Bessarabia Sextet)
Bessarabian Klezmer – continuia (I parte mai jos). De “The Bessarabia Sextet” ati auzit? Niste evrei pelcati de prin URSS (din Basarabia zic patriotii)… stabiliti in Israel si cinta un autentic klesmer cu motive “basa”. (clipul nu conteaza, doar muzica).
Recent au fost la Chisinau si au facut furori. Mihail Gorodetkii, clarinetistul trupei, este asemanat cu faimosul Giora Feidman. Chiar e bun.
Teza mea (pentru care multi patrioti nu ma vor iubi): evreii au fost (printre) primii care au facut cunoscut folclorul nostru in lume si l-au conservat intr-o forma deosebita. Simplu spus: evreii au conservat si universalizat ceea ce am produs noi. Fireste, intr-o maniera specifica. De aceea e klesmer si nu culegeri de folclor. (Voi reveni cu exemple si argumente pe parcurs).
Bessarabian Klezmer- I (KLEZMANIA – Bessarabian Girl)
Zilele acestea plec intr-un turneu prin tirgurile din Basarabia si sudul Ucrainei spre Odessa. Un proiect de cercetare.
E greu de spus ce ma intereseaza. Atmosfera “narativa” o sa v-o ilustrez printr-un serial de muzica klezmer aparuta in aceasta zona. Va fi o serie care cuprind intreg secolul XX.
Sa incepem cu ceva mai “coser”.
KLEZMANIA – Bessarabian Girl / traditional Basarabian / Arrangement by B. Brussell / Ben Brussell – violin,
Gary Schwantes – soprano saxophone, Richard Kuhns – accordion, Steve Hanson – bass, Eddie Sassin – drums
ereticii lu’ Ernu
un text scris de Romeo Anghelache pe Humanist. Sper in curind sa lansez cartea si online asa cum sugereaza acest maestru al digitalizarii…
Vasile Ernu a comis, recent, Ultimii eretici ai imperiului. E o carte densă, grea de idei; dezobișnuit fiind cu astfel de evenimente în deșertu’ intelectual românesc, mă’nchin și’i urez autorului la și mai și. Prin comparație, lucrarea lui Negri și Hardt, Empire (2000), e mai degrabă stearpă deși are de două ori mai multe pagini, și se termină prost, inchis, spre desobire de Ereticii care continuă și după ce’ai lăsat cartea, rămâne deschisă, intrigă.
Eu îi dau premiu’ pt. obrăznicie: cartea asta trebe digitizată imediat și răspândită gratis necunoscuților.
Să vedem de ce, ce idei mi’au sclipit din lectura’i:
•- expresia “proiectul URSS”;
•- patria e limba
•- bășcălia, la români, “tinde să’nlocuiască” discursu’ critic; aici aș observa că bășcălia asta, românească, aparține unui spațiu suspendat, între urban și la țară; e natural ca discursu’ critic la români să’ntârzie în spațiu’ ăsta, urbanu’n Românica s’a construit în grabă, abia de’o generație, care va ‘zică ce pretenții să ai ?
•- caracterizează rotund intelighenția românească; nu mi’a lăsat nimic de adăugat.
•- observă și el, din interstițiile capitalismului, una din frazele cheie: “if you are so clever show me your money”; frază care implică, parșiv, că nu’i altceva mai bun de făcut decât bani; fraza asta a scos’o un cretin cu toartă, sunt sigur, mă piș pe sufletu’ lu’ ăla pentru câți proști a’nhămat la sistemu’ ăsta idiot de false valori. mi’aduc aminte înc’o perlă capitalistă: “prețu’ are semnificație numai pe timpu’ tranzacției”, de unde rezultă că nici o cifră vehiculată de capitalism n’are semnificație, nu’i nici o lege, nici o cunoaștere posibilă, adică’n general iei țeapă din vorbe; de unde rezultă că economia capitalistă e o ideologie exprimată’n cifre (de altfel, false, incomplete, improprii, fără sens portabil în afara ideologiei, multe puncte din grafic sunt mascate în culoarea fundalului).
•- zice autoru’ pe undeva (cu amărăciune sau exasperat, cred) că românu’ nu crede în nimic; posibil, da’ eu, român fiind, cred în nimic, adică nu pot crede în nimic alt-ceva; invit pe Vasile Ernu să’mi arate în ce alt decât nimic poți să crezi fără să descoperi în aceeași viață că se răschește sub presiunea omului (prost, needucat, da om și înmulțit în fine). zic că e posibilă o educație umanistă pornind de la nimic, urmărind omu’ și lucrurile peste care dă natural.
•- PR iștii de azi sunt echivalenți politrucilor de ieri; perfect de acord, notam cândva o corespondență între azi și ieri care se mai poate rafina încă.
•- cât despre disidență, V.Ernu transmite cititorului ceva esențial: “când visul tău nu corespunde cu visul regimului, apelezi la un truc simplu, acela de a nu comunica cu el pe limba lui”. eu nu l’aș numi truc, și nu e simplu: printre altele treaba asta cere să fii treaz 16 ore’n fiecare zi.
•- meditează la ce fel de critică e posibilă’n capitalism, lucru netrivial, și pune deștu’ pe cuvântu’ cheie din limbaju’ de lemn nou: banii; critica e posibilă, zic eu, când începi a întreba: ok, banii, da’ ce legătură cu fizica au banii, apoi pe unde îmblă, pe unde’ntârzie și ce anume fizic măsurabil reprezintă ei?
•- Ceaușescu a fost o hologramă a românilor; corect.
•- diferența esențială, de’o lingură, între Șalamov și Soljenițîn; aleg pe Șalamov
•- diferența, esențială și asta, dintre fascism și comunism: de la biologic la spiritual;
•- “logica oportunismului care duce la dizolvarea totală a politicului”; e autoru’ un betonist sau ce?
•- că tragedia comunismului românesc e că trupele sovietice s’au retras; nu e tragedie, ne’am inventat un Ceaușescu și noi ca toată lumea; nu văd unde’i tragedia când te uiți în oglindă și vezi că ești nebărbierit.
•- problemele de management pe care le avea securitatea cu creșterea nestăvilită a numărului de informatori aici aflu c’a fost ș’o a treia categorie de informatori: din oportunism; după ce văd azi pri’mprejur, nu mă mai surprinde că ăștia erau cei mai mulți;
•- cum banca înlocuiește biserica; oții noi vin cu un dumnezeu nou, oții vechi sunt înlocuiți pen’că d’zeu’ lor e mort de vechi; aici mă gândesc că păcatele astea două se țin de om ca mucii de asfalt, ce dracu? chiar nu poate omu’ (cât de prost) fără ele?
•- banca: instrument totalitar; da, cu atât mai mult cu cât Statu’i poate deveni dator.
•- o chestie cu vampiri, pe care n’am înțeles’o deloc; poate prinde la ăștia mai tineri crescuți de mass-media.
•- mai zicea Vasile undeva prin carte: comunismu’ se baza pe limbaj, capitalismu’ pe cifre. Și cifrele sunt un limbaj, doar că’s un limbaj care nu poate fi postmodernizat: cifrele corespund sau nu cu faptele, sunt adevărate sau false; spre deosebire de literatură și “umanistice”, cine folosește cifre nu poate minți fără să fie descoperit mai devreme sau mai târziu. Mi’i clar: câtă vreme capitalismu’ nu se confundă cu fizica, rămâne un sistem mincinos cu zurgălăi la’ncheieturi.
•- încolo, despre proprietate, furt, terorism, foame, despre semnificația copertei Ereticilor, despre metode anti-mahmureală, ei, și tot așa o ține, din cuvânt cheie în cuvânt cheie; nu te poți plictisi cu cartea asta’n mână.
În fine, ca să mă exprim moderat, Ereticii lui Ernu compun o carte contemporană de o prospețime, actualitate și relevanță intelectuală neegalate în spațiul cultural românesc, deși am senzația că’n spațiu’ ăsta (cultural românesc) a tras cu tunu’n vrăbii. Felicitări autorului din toți rărunchii.
Cele mai frumoase carti 2009
AIGA National Design Center si-a desemnat cistigatorii pentru cele mai frumoase… ”50 Books/50 Covers of 2009″ . Aici le vedeti pe toate.
Eu am selectat citeva. Multe din copertile acestea imi aduc aminte de anii 50-60…. gresesc cumva?
Summer Fiction: 20 under 40
The New Yorker face o lista cu cei mai importanti scriitori americani tineri (pina in 40 de ani)… Am citit doar citiva. Sa speram ca o sa-i avem tradusi.
Ersatz Musika: post-soviet urban folk from Berlin
I-am descoperit la Berlin. Mitos Micleusanu (Planeta Moldova) mi-a reamintit de ei.
Un post-soviet urban folk from Berlin. Foarte depresivi pe alocuri… recomand doar la “deconectari” si mahmureala.
Agentiile de spionaj fac angajari. Vind ponturi pentru examenele de admitere
Spionajul este la moda. E o meserie respectabila si banoasa. Este poate ultima meserie romantica rasplatita destul de bine. Tarile prietene si dusmane isi dezvolta cu multa ingeniozitate retelele chiar si in aceste vremuri de agonie economica. Acum e criza, lumea are nevoie de job. Un amic ma anunta (nu am voie sa divulg numele) ca se fac angajari la mai toate agentiile respectabile de spionaj: CIA (SUA), GRU-FSB-GKB (Rusia), MI5 (UK), Mossad (Israel), SBU (Ucraina), CSIS (Canada), ASIS (Australia), BND (Germania), R&AW (India), ISI (Pakistan), DGSI (Franta) etc. Nu stiu pentru cine lucreaza acest amic, dar ce mai conteaza in aceasta perioada de criza. Important e ca detine informatii foarte pretioase. Asa ca oricine e dispus sa vinda tara sau sa presteze pentru bani poate sa-si incerce norocul. In ciuda crizei care ne bintuie, pina si Agentiile de spionaj din Romania si Republica Molodva fac angajari. Asta e vestea buna.
Vestea proasta. Va anunt insa ca se dau examene grele. Va dau insa un pont daca va decideti sa va prezentati la examen (ca nu se stie cind o sa am nevoie de voi). Precautiile meseriei. Asa. Se da examen din The Official CIA Manual of Trickery and Deception aparut la editura Harper Collins. Nu e scumpa. E o investitie buna mai ales in vremuri ca acestea in care oricine este un spion sau cel putin un potential spion.
Mai jos va dau (din surse sigure) citeva bilete de la examenul de admitere a celor de la CIA (numarul 1 in vinzari si cumparari). Iar la final o dezvaluire de senzatie: cum niste agenti literari si un scriitor (agenti sub acoperire) au oprit un atac terorist a temutei grupari Al Qaeda. Va rog discretie maxima si cine are nevoie de job poate scrie la comentarii. Folosim ID-uri si limbajul “sireturilor”.
Al-Qaeda Calls Off Attack On Nation’s Capitol To Spare Life Of ‘Twilight’ Author