Festivalul la final
Festivalul a laut sfirsit. Sintem inca in viata. Ar fi de povestit foarte multe. Poate o sa scriu o analiza a primelor 3 editii.
Pentru mine acest festival a insemnat… Dubravka Ugrešić (una dintre cele mai destepte scriitoare intilnite de mine), Ognjen Spahić (o placere si omul si cartea). Cu Ádám Bodor din pacate nu am apucat sa vorbesc decit foarte putin. A mai insemnat Petru Cimpoeşu (ironie de supercalitate si asta chiar apreciez)… si m-am imprietenit (sper) cu O. Nimigean pe care nu-l cunosteam. I-am revazut pe Dan Sociu si pe Adriana Babeţi.
Din pacate scriitorul drag mie, Zaza Burchuladze (Georgia), nu a mai ajuns din motive intemeiate. Dar va transmite o melodie de pe meleaguri caucaziene si promite ca va veni cit de curint prin Romania… din filmul lui Gheorghii Danelia, muzica Giya Kancheli “Nu te mahni” (1969).. cam asa se termina toate chefurile pe la ei. Aici e vorba de un batrin care stie ca mai are de trait citeva zile si-si organizeaza propriul chef-priveghi cu toti prietenii.
Muzica georgiana de film 2
Vezi mai multe video din film
Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB)
Ediţia a III-a FILB începe. Rezervaţi locurile. Mai multe date şi catalogul aici: http://www.filb.ro/
PROGRAM
Joi, 28 octombrie
Ora 18.00
În casa părinţilor mei
Invitat special: Ádám Bodor (Ungaria)
Scriitori din România invitaţi: Petru Cimpoeşu, Cristian Teodorescu, Varujan Vosganian
Cu participarea traducătorului Marius Tabacu şi a jurnalistei Józsa Márta
Moderator: Ovidiu Şimonca
Patru scriitori cum nu se poate mai diferiţi, patru tipuri de scriitură ce nu pot sta în acelaşi capitol al istoriei literare. De ce i-am invitat în aceeaşi seară? Pentru că, undeva, într-un sertar al lecturii, se găseşte o aceeaşi atmosferă, un aer de teroare cumva familiară, un univers unde miraculosul se joacă de-a v-aţi ascunselea cu realitatea, fie c-o face asumat, aşa cum se întîmplă în romanele lui Petru Cimpoeşu, fie că este discret, ca la ceilalţi trei scriitori. Chiar dacă localitatea în care Ádám Bodor îşi plasează acţiunea romanului este imaginară, atmosfera ne este cunoscută… din istorie. Cele două cărţi-eveniment ale anului trecut, semnate de Cristian Teodorescu şi de Varujan Vosganian, au în comun un pronunţat caracter autobiografic, însă ceea ce le face perfecte pentru tema acestei seri este caracterul lor telescopic, îndepărtarea evenimentelor. Memoria celui care scrie este, în acelaşi timp, memoria unui Părinte tiranic şi „săpare” în arhiva Casei sale.
Programul serii:
- Prezentarea proiectului Re-Writing the Map of Europe. Ediţia a III-a: Bogdan-Alexandru Stănescu
- Prezentarea programului serii: Ovidiu Şimonca
- Portret de scriitor – Ádám Bodor: Józsa Márta
- Lectură, în limba maghiară, Ádám Bodor – din volumele Mirosul puşcăriei (Curtea Veche, 2010, traducere de Marius Tabacu), Zona Sinistra (Humanitas, 2010, traducere de Marius Tabacu), Vizita Arhiepiscopului (Polirom, 2010, traducere de Marius Tabacu)
- Lectură, în limba română, din volumele Saga închisorii, Zona Sinistra şi Vizita Arhiepiscopului
- Lectură Petre Cimpoeşu – din volumul Firesc (Polirom, 2010)
- Lectură Cristian Teodorescu – din volumul Medgidia, oraşul de apoi (Cartea Românească, 2009)
- Lectură Varujan Vosganian – din volumul Cartea şoaptelor (Polirom, 2009)
- Open Talk: discuţii moderate de Ovidiu Şimonca
- Seară de film, oferită de platforma nomadă THE KNOT
Vineri, 29 octombrie
Ora 18.00
Istorii trăite / Istorii imaginate
Invitaţi speciali: Zaza Burchuladze (Georgia), Ognjen Spahić (Muntenegru)
Scriitori din România invitaţi: O. Nimigean, Dan Sociu
Moderatori: Iulia Popovici, Constantin Vică
Romanul lui Ognjen Spahić, parabolă istorică, se petrece în universul grotesc al unei leprozerii din România. Ficţiune într-un spaţiu real, pe care scriitorul nu l-a văzut niciodată. Zaza Burchuladze, unul dintre cei mai apreciaţi tineri scriitori georgieni, trece realitatea printr-un filtru atît de personal, încît îşi asumă faptul că va fi înţeles numai de „minoritatea gînditoare”. Dacă la Ognjen Spahić spaţiul este kafkian, însă real, la Zaza avem de-a face cu un „Kafka la plic”, livrat intravenos. O. Nimigean a publicat anul acesta o veritabilă capodoperă, o adevărată revelaţie a prozei româneşti din ultimii ani. Roman care angajează existenţial cititorul şi îşi are, evident, rădăcinile, în autobiografic, în istoria trăită. Iar proiectul „urbancolic” al lui Dan Sociu, creaţie lucidă, premeditată, se joacă inteligent cu relaţia realitate/ficţiune: personajele sînt reale, acţiunea este reală, dar, odată trecute în spaţiul romanului, mai sînt ele reale? Aşadar, două tabere, patru scriitori…
Programul serii:
- Prezentarea programului: Iulia Popovici
- Lectură, în limba rusă, Zaza Burchuladze – din volumul Infuzie de Kafka (în curs de apariţie la Editura Cartier; traducere de Igor Mocanu)
- Lectură, în limba română, din volumul Infuzie de Kafka
- Lectură, în limba sîrbă, Ognjen Spahić din volumul Copiii lui Hansen (Polirom, 2010; traducere de Annemarie Sorescu Marinković)
- Lectură, în limba română, din volumul Copiii lui Hansen
- Lectură O. Nimigean – din romanul Rădăcina de bucsau (Polirom, 2010; prefaţă de Bogdan-Alexandru Stănescu)
- Lectură Dan Sociu – din volumele Urbancolia şi Nevoi speciale (Polirom, 2008)
- Open Talk: discuţii moderate de Iulia Popovici şi Constantin Vică
- Seară de artă vizuală, oferită de platforma nomadă THE KNOT
Sîmbătă, 30 octombrie
Ora 18.00
Funcţionare în Ministerul durerii
Invitat special: Dubravka Ugrešić (scriitoare născută în Croaţia, dar stabilită în Olanda)
Partener de dialog: scriitoarea Adriana Babeţi
Cu participarea traducătoarei Octavia Nedelcu
Moderator: Anca Băicoianu
Dubravka Ugrešić este una dintre cele mai importante scriitoare ale lumii. De aceea, am hotărît ca a treia seară să-i fie dedicată în exclusivitate, şi cine putea fi mai potrivită pentru un dialog despre fostul spaţiu iugoslav, despre exil, despre dezrădăcinare, despre limba în care trăieşti şi în care scrii, decît Adriana Babeţi? Aşadar, putem spune fără ezitare că este şi o seară feminină, în care vom vorbi despre două variante ale existenţei, una mai dăunătoare fiinţei decît cealaltă: exilul versus patria opresivă. Căci, aşa cum a spus chiar Dubravka, supranumită de presa naţionalistă croată „Vrăjitoarea din Zagreb”, „mi-am cumpărat mătura pe banii mei. Zbor de una singură.” Sînt, oare, funcţionarele din Ministerul durerii condamnate la singurătate?
Programul serii:
- Prezentarea programului: Anca Băicoianu
- Lectură, în limba croată, Dubravka Ugrešić – din volumul Ministerul durerii (Polirom, 2010, traducere din limba croată de Octavia Nedelcu)
- Lectură, în limba română, din volumul Ministerul durerii
- Open Talk
- Concert, oferit de platforma nomadă THE KNOT
Aceasta e prima mea revoluție
Lansare de carte cu lectură publică
Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o, de Maria-Paula Erizanu
Joi, 21 octombrie, ora 19.00,
Green Hours 22 jazz-café
(Calea Victoriei, nr. 120, București)
Invitați:
Simona Popescu
Costi Rogozanu
Ovidiu Șimonca
Lectura:
Maria Obretin
Alexandru Nedelcu
Moderator: Vasile Ernu
Alex Budovsky la Anim’est
Anim’est / ediţia a 5-a / 8-17 octombrie 2010, Bucureşti
& Invitatul special: Alex Budovsky / unul din preferatii mei din noua generatie de creatori de desene animate…
Cinepa rosie sau cum a murit Miciurin
Uhh. Uite un filmulet de pe vremuri unde ni se spune cum colhozul “Cinepa Rosie” a batut recordul productiei de cinepa din toate timpurile (7 tone pe hectar!).
Uitindu-ma la acest filmulet si vazind productia am inteles doua lucruri esentiale.
1. Am inteles ce a vrut sa spuna Stalin prin faimoasa fraza: “Viata a devenit mai frumoasa, viata a devenit mai vesela!”
2. Am inteles perfect bancul cu intrebarea de la Radio Erevan. Intrebare: Cum a murit Miciurin, marele savant sovietic (cel cu selectia pomilor etc)? Raspuns: A cazut nu din capsun cum zic gurile rele, ci dintr-o tufa de cinepa!…
Si pentru cei care stiu rusa Imnul combainerilor…. super si actual… probabi e compus dupa ce baiatul a strins citeva hektare de cinepa…