Kremlinul si Casa Alba lupta din nou pentru pace
Kremlinul si Casa Alba lupta din nou pentru pace
(text aparut in Romania Libera din 17 febriarie 2007. Alaturi un desen animat numit Conflictul, sugestiv pentru raporturile dintre cele doua puteri)
Kremlinului i se pot reprosa multe lucruri: ca incalca drepturile omului, ca e implicat in crime odioase, ca sub obladuirea sa se dezvolta o oligarhie excesiva, ca mentine un stat autarhic, ca duce un razboi energetic etc. Lumea occidentala are toate motivele sa puna la indoiala “bunele intentii” ale Moscovei. Insa ultimele atacuri ale SUA la adresa Rusiei sunt fara precedent in politica celor doua state de dupa caderea comunismului. Ultimul atac, care vine din partea lui Robert Gates, sefului Pentagonului, pare socant pentru rusi: “Avem nevoie de intregul spectru al mijloacelor de aparare, intrucat nu stim cum va evolua situatia in tari ca Rusia, China, Coreea de Nord, Iran”. O astfel de afirmatie, in contextul politicii “razboaielor preventive” si al incercarii SUA de a-si extinde excesiv trupele spre hotarele Rusiei, este pentru Moscova nu doar iritanta, ci chiar jignitoare. Administratia Bush reuseste intr-un timp foarte scurt sa treaca de la un “parteneriat strategic” cu Rusia la un posibil “razboi preventiv”. Din punctul de vedere al Rusiei, SUA incalca un principiu elementar al politicii externe de confruntare: nu umilesti niciodata un “partener” cazut sau un dusman invins. Se pare ca politica externa americana nu vrea sa respecte aceasta regula.
si raspunsul a venit de o maniera cinica. La München, Putin a rostit poate cel mai incisiv discurs al sau de cand e presedinte. Am avut impresia ca seful de la Kremlin a asteptat cu multa rabdare 8 ani sa spuna ceea ce, de fapt, vroia de mult si in sfarsit contextul i-a creat o astfel de oportunitate. Putin a atins in acest discurs cele mai sensibile puncte, rostite cu jumatate de gura de tarile care nu agreeaza politica Washingtonului: ca SUA sunt “factor de instabilitate”, ca “isi depasesc frontierele in toate domeniile”, ca actiunile SUA au desfiintat legislatia internationala, ca extinderea NATO “erodeaza serios increderea reciproca” etc.
Ce au vrut sa ne comunice de fapt cei doi fosti mari rivali ideologici? stim foarte bine ca cele doua state au o veche traditie in astfel de jocuri periculoase, se cunosc foarte bine si au prevazute si solutiile la posibilele reactii. Mai intai: ambele state au intrat in linie dreapta pentru alegeri. SUA au pe de o parte nevoie sa fixeze noi obiective si problematici de anvergura, iar, pe de alta parte, afirmatia lui Gates vine inaintea votului pentru alocarea celui mai mare buget pentru armata din istoria SUA. Cum Afganistan si Irak nu mai sunt de actualitate, administratia Bush isi inventeaza un dusman de calibru pentru un electorat mai putin avizat. Manusa aruncata de SUA a venit pentru Putin ca o binefacere. El a ridicat manusa si a utilizat-o cum stie el mai bine. Pentru prima data, Putin a definit o problema pe care a condamnat-o avand sustinerea unanima a tuturor segmentelor politice si sociale din Rusia. Populatia Rusiei s-a regasit in atitudinea lui Putin, considerata ca o atitudine de recapatare a demnitatii. Cu acest discurs, “cekistul” de la Kremlin a mai facut doua miscari importante din punct de vedere strategic: a anuntat de o maniera hotaratoare ca nu pleaca de la conducerea tarii chiar daca vine un inlocuitor si a desfiintat categoric orice posibila opozitie “portocalie”.
In al doilea rand, mesajul celor doua puteri este legat de redefinirea politicii lor externe pe urmatoarea perioada. SUA isi definesc prin bugetul alocat armatei, prin agresivitatea extinderii NATO si prin discursul transant de tip “hard power” ca isi vor exporta “democratia” intereselor lor asemenea sovieticilor care luptau pentru pace “pana nu va mai ramane piatra pe piatra”. In acest sens, raportul cu Rusia nu ar mai putea fi unul de “parteneriat strategic”. Rusii, la randul lor, vor sa aiba o putere de influenta sporita. Cu toate ca starea economica nu le permite sa-si incordeze prea mult muschii, contextul international si resursele de energie de care dispun le deschid multe oportunitati. Daca ne uitam la ultimele vizite ale lui Putin in India si lumea araba, parteneriatele pe care le dezvolta cu aceste tari, precum si cu China si Pakistan, ne dam seama ca Rusia redevine un jucator important pe plan international. In noua lume polara, pe care o domina fara drept de apel SUA, Rusia nu-si are locul. Insa Rusia a mai inteles o chestiune simpla: pentru a redeveni o superputere – cu toate ca Putin a negat aceasta dorinta – trebuie sa ai, pe langa forta militara si financiara, o viziune sau, mai bine zis, o noua ideologie. Oricare ar fi insa aceasta noua viziune, o confruntare nu va avea loc niciodata, caci altele sunt problemele reale ale celor doua state.
Comments
Leave a Reply