Vasile Ernu

În viaţă există lucruri mult mai îngrozitoare decît moartea BR Anna Ahmatova

În viaţă există lucruri mult mai îngrozitoare decît moartea
Anna Ahmatova
Arhiva August, 2010

Chienne d’histoire

Castigatorul premiului Palme d’Or 2010 pentru cel mai bun scurtmetraj, “Chienne d’histoire”, de Serge Avedikian (Franta), se numara printre peliculele din competitia Festivalului International de Film de Animatie Anim’est, care se va desfasura la Bucuresti, intre 8 si 17 octombrie.

Filmul… impresioneaza….

-
30 August, 2010
Niciun comentariu

Megapolis revine… Supertango

Dupa 14 ani de tacere Megapolis revine… Supertango… a meritat asteptarea….

-
28 August, 2010
1 comentariu

Numai gesturile radicale ne mai pot salva

Zilele astea “portocaliiI” m-au infuriat rau….. O astfel de debandada nu s-a mai vazut din timpul celui de-al 2-lea Razboi Mondial…

Lumea incepe sa se revolte…. Recomand textele Simonei Tache, Vlad Mixich, Cristian Ghinea si chemarea la Greva Fiscala.

Mi-am dat si eu cu parera in fuga prin telefon aici….

■Scriitorul Vasile Ernu a spus ca pentru a-si declara veniturile din drept de autor a pierdut aproape o saptamana pe la ghisee. “La asigurari de sanatate am fost de trei ori, pentru ca de fiecare data imi cereau altceva”, a spus acesta. “Nebunia care incepe este ca trebuie sa mergem lunar acolo. Pentru niste oameni care se misca foarte mult, ar insemna sa ne luam timp liber pentru acest lucru”, a adaugat Ernu, care a incheiat: “In acest context, imi este impus sa nu respect acesti termeni. Cred ca dupa trei luni voi renunta sa fac asta”, a adaugat scriitorul. “Suntem pusi in fata situatiei de a nu respecta legea. Probabil o sa luam amenda, dar nu stiu ce mai pot lua de pe noi”, a mai spus Ernu, care a adaugat ca se va alatura unui eventual protest fata de aceste masuri. “Numai gesturile radicale ne mai pot salva”, a declarat scriitorul pentru MEDIAFAX.

  • ASA CA TOTI CEI CARE MAI CRED CA SE POATE FACE CEVA:
    Vineri, 27 august la ora 11, în faţa Ministerului de Finanţe se vor stringe oameni să protesteze. Voi fi acolo alaturi de alti protestatari!

SI O PETITIE

-
25 August, 2010
Niciun comentariu

G.M. Tamás raspunde

ca deobicei foarte bine si percutant… in EVZ….

Pledaţi pentru instituirea unui set de reguli clare care să stipuleze condiţiile în care un cetăţean român – şi e doar un exemplu, el ar putea fi foarte bine maghiar sau italian – poate să trăiască în altă ţară europeană? Sau mai degrabă pentru libertatea totală de mişcare?

Regulile trebuie să fie identice pentru toată lumea. Toată lumea trebuie să aibă dreptul să lucreze unde vrea. Aceasta a fost situaţia înainte de Primul Război Mondial, de atunci tot regresăm. Opinia publică şi presa, dacă se mai pretinde umanistă şi democratică, trebuie să înţeleagă disperarea şi răzvrătirea oarbă a ţiganilor marginalizaţi, condamnaţi la sărăcie eternă, asupriţi, pedepsiţi, umiliţi peste tot. Ceea ce mă miră este că ei n-au făcut, încă, recurs la arme şi n-au dat, încă, foc frumoasei noastre Europe creştine, libere, egalitare şi albe-ca-zăpada.

-
24 August, 2010
4 comentarii

“Născut în URSS” de Vasile Ernu

Texte aparut: 24 august 2010 / Adrian C. Leahu

Am cumpărat cu ceva timp în urmă (să fie o lună?!) de la o librărie din Arad cărţile lui Vasile Ernu, ambele publicate la Editura Polirom – Născut în URSS 2006 şi Ultimii eretici ai Imperiului 2009. Mai cinstit spus, m-am fericit cu ele. Pentru că atunci cînd pui mîna pe o carte bună, te fericeşti.

Vasile Ernu, născut în URSS la începutul anilor ’70, dar absolvent în România după ’89, alege pentru carte un motto interesant şi provocator deopotrivă, semnat de Vladimir Maiakovski – Priviţi, invidiaţi-mă,/ Sînt cetăţean al Uniunii Sovietice. Toată scriitura sa se ascunde în spatele acestor cuvinte.

Practic cartea se compune din 51 de poveşti (dacă se pot numi aşa), Născut în URSS în loc de introducere, un P.S., Nostalgii sovietice în loc de postfaţă şi un CV – URSS. Aceste poveşti, de scurtă şi foarte scurtă intindere, sunt mai precis amintiri din ceea ce azi nu mai există: URSS – extrase fie din memoria autorului, fie din memoria colectivă a societăţii sovietice. De la bun început trebuie menţionat că Născut în URSS nu este un tratat de politică şi nici un manual de istorie. Mai degrabă intră în categoria jurnalelor, a memoriilor. Tocmai această amintire a ceea ce nu mai este îi dă o valoare justă. Cunoaştem bine formula: după ce x nu mai e, regretăm, măcar că nu a adus prea mult bine în timpul existenţei.

Născut în URSS este punctul de vedere al omului de rând, al sovieticului de zi cu zi. Este un punct natural şi simplu de a privi viaţa în Uniunea Sovietică. De aceea, pentru o percepere mai amplă a informaţiei, cartea este recomandată şi celor care studiază politica comunistă sau istoria sovietică. E esenţială această cunoaştere preluată din mâna omului de rând, pe spatele căruia, până la urmă, s-a clădit totul. Dacă pentru omul de studiu cartea este recomandată, pentru cititorul împătimit va fi o surprizătoare călătorie în trecut.

Temele abordate sunt extrem de variate: de la prima pereche de djinsî (blugi) pe care şi-o dorea cu ardoare tînărul sovietic, pînă la “acea zi de primăvară în care sovieticii au cucerit pur şi simplu cosmosul, lansînd primul om în spaţiu” – 12 aprilie 1961; de la jvakica (guma de mestecat) sovietică, pînă la ce bea cetăţeanul sovietic; de la copilăria sovieticului cu eroii ei de toate soiurile, pînă la stiliaga (mişcarea apărută în rîndul tinerilor iubitori de stil, un alt stil); şi multe alte exemple.

În timp ce citeam pagină cu pagină mi se revela o lume diferită de lumea obişnuită mie. Principala caracteristică a lumii apuse a URSS-ului îmi pare că este platitudinea, dacă se poate denumi aşa, care creează un sentiment de siguraţă – un ritm neperturbat de nimic şi nimeni. Cetăţeanul sovietic are eroi săi, şi doar pe aceia (cîţiva la număr), cetăţeanul sovietic e sigur pe succesul perpetuu al ştiinţei sovietice, cetăţeanul sovietic are un singur concurent – americanii, cetăţeanul sovietic îşi trăieşte viaţa în komunalka (un fel de locuinţe comune). În fond, cetăţeanul sovietic nu se poate distinge ca individ – el nu îşi are propriile vise, el visează ceea ce visează întregul URSS. Cetăţeanul din partea de Est a URSS are exact acealeaşi aspiraţii cu ale cetăţeanului din partea de Vest, de Nord sau de Sud. E foarte interesant de studiat acest fenomen reuşit de URSS.

Am detectat în carte şi o oarecare evoluţie. Textele sunt aşezate în ordine crescătoare: este analizată copilăria urmată de tinereţe iar mai apoi maturitatea. Pe lângă aceasta, în prima parte a cărţii, Ernu se ocupă în mod special de URSS, mai apoi, încet, încet, uşile se deschid. De exemplu “Komunalka (I)” tratează în special descrierea locuinţei şi a celor ce se petrec acolo: “Komunalka e un soi de micro-uresese, e sinteza civilizaţiei sovietice.”. În “Komunalka (II)”, spre finalul cărţii, sunt “ultimii ani a Uniunii Sovietice cînd mi-am văzut în faţă duşmanul de o viaţă” – un cetăţean SUA.

În concluzie, “Născut în URSS” e o carte care propune o lectură plăcută, reconfortantă, cu suficiente motive de meditaţie asupra trecutului nu foarte îndepărtat. După cum spunea chiar el, Vasile Ernu, într-un interviu acordat pentru Veioza Arte, în elaborarea acestui volum s-a folosit de ceea ce a stăpânea cel mai bine: ironia, umorul, nostalgia şi tandreţea. Şi toate acestea de identifică uşor.

Mulţumesc, Vasile Ernu!

-
24 August, 2010
Niciun comentariu

Mr.Freeman – cartoon philosophy

Mr__FreemanMr. Freeman este unul din cele mai importante fenomene aparute pe RuNet (Internetul de limba rusa). A luat viata acum un an (septembrie 2009) si face furori nu numai pe RuNet. Deja este tradus si are o cariera internationala. Cine este Mr.Freeman nimeni nu stie caci autorii lui nu-si dezvaluiesc identitatea.  “MR.Freeman sint EU” personajul de desen animat care ia la bani marunti, cu mult cinism si ironie, mai toate cutumele societatii de consum. El este un adevarat filosof al zilelor noastre. Are un scop declarat: vrea sa ne faca sa gindim.  Sper ca zilele ce urmeaza sa fac un interviu cu el (mai da din cind in cind interviuri pe email, dar e greu de convins)… Cite ceva depre el aici (in engleza si romana aici).

Iata si 2 exemple.

-
11 August, 2010
3 comentarii

Philosophy&Stuff

Auuu
Echipa Philosophy&Stuff (care e deja istorie… revista, nu echipa.. ii ziceam: revista underground… ) Nu-mi mai amintesc in ce an e facuta poza, dar e pentru revista. Am undeva o arhiva de pe atunci dar cutia cu fotografii a cazut in spatele raftului de carti si nu am nervi sa dau raftul la o parte sa le scot… poate la batrinete cind mi se face dor…
În poza sint asa … de la stinga la dreapta: Duţi (Alexandru Polgar), Ţiki (Ovidiu Ţichindeleanu), Ernu (adica eu), Branea (Cristian Branea), Pralea (Cristian Pralea), Bigu (Sebastian Big)…. lipsesc din vechea garda doar Gil (Gilbert Danco) si Vitalie (Vitalie Condraţchi)…. ar trebui scanate si postate undeva acele prime numere care se “traficau” ca o marfa de contrabanda pe ruta Chisinau-Cluj….

Philosophy & Stuff

-
7 August, 2010
2 comentarii

Cine-mi spune ce scrie aici?

ვასილე ერნუ. დაბადებული სსრკ-ში

e in gerogiana….(de aia va si dau o muzkie de pe acele meleaguri.. trupa Orera.. faimoasa in anii 70)… despre aventura mea georgiana altadata…

-
4 August, 2010
12 comentarii